Marilena Guduleasa

Nu prea ştiu de ce-ţi scriu. Simt că am mare nevoie de o prietenie căreia să-i încredinţez nimicurile ce mi se întâmplă…. Poate că îmi scriu chiar mie. (Antoine de Saint Exupery)

Ce face si ce este o femeie puternica?

SuperwomanAm momente când îmi vine să mă trântesc cu fundul de pământ ca un copil râzgâiat și să mă zvârcolesc până obțin ce vreau.
Altele, când am chef să-mi dau ochii peste cap și să leșin în brațele cuiva. Iar altele, mult mai dese, când îmi blestem zilele că nu m-a făcut și pe mine mama mai prostuță: ar fi mers la pachet cu neajutorarea și n-ar mai fi trebuit să le iau în piept vitejește pe toate, de una singură.
Fiindcă o femeie e tot o femeie, cât ar vrea ea să se creadă ori să se simtă egală cu bărbații, cât ar lupta ea să-și afirme drepturile, se va alege cu o grămadă de obligații.
Noi, când vorbim despre egalitate, al naibii să fie dacă nu ne gândim fix la asta: la muncă. Vrem și noi joburi grele, funcții de conducere, responsabilități. Ne cocoșăm de bună voie și nesilite de nimeni, trăgând la jug de dimineață până seara, fiindcă treaba noastră nu se termină niciodată după opt ore de serviciu plătit, iar bărbați care să se oftice că nu sunt și ei lăsați la cratiță și la albia de rufe n-am întâlnit prea mulți.
Nu există modele prea multe de urmat, în privința asta există un deficit de diversitate.
Avem femeia casnică, femeia de carieră, amanta de profesie și prototipul hibrid 3 în 1, la care încă se mai lucrează. Fiecare, cu potențialul ei de forță și fiecare aspirând la statutul celorlalte. Dacă nu în permanență, măcar din când în când, în perioadele de criză.
O femeie care muncește și se întreține singură jinduiește la confortul psihic al celei care nu-și bate capul cu facturile la utilități, doar cu consumul. Casnica regretă că nu și-a urmat și ea ambițiile profesionale. Amanta obosește să fie tot timpul aranjată coz și în poziție. Soția, că a renunțat la statutul de iubită part-time, acceptând contractul full-time fără să negocieze la sânge pachetul de beneficii.
Competiția se dă cu și pentru bărbați, iar solidaritatea de sex a femeilor este repede uitată când prefixele încep să se încurce între ele.
Dacă am reuși să egalăm scorul, noi între noi, n-am mai avea de purtat nici războiul asta permanent cu reprezentanții sexului opus.
Arhimede a spus: “Dati-mi un punct de sprijin și răstorn Pământul”.
Un punct de sprijin, ce idee bună, dar care să fie acela?
Serialele de televiziune în care subiectul este prietenia dintre femei sunt urmărite cu aviditate, fiindcă în viața de toate zilele nu prea avem parte de așa ceva. Lumea combate aprins ideea de prietenie dintre un bărbat și o femeie, pariază pe sentimente camuflate , pe disimularea interesului erotic într-unul platonic. De fapt, mult mai neverosimilă pare prietenia dintre femei, în ciuda apartenenței la o castă caracterizată prin empatie și identificare afectivă.
O femeie cu adevărat puternică este o femeie care reușește să construiască o relație cu sine însăși.
Ai nevoie de o prietenă, cea mai bună, o prietenă pe care să te bazezi, care să te cunoască cel mai bine? Fii tu însăți prietena aceea! Fii tu, pentru tine, pârghia lui Arhimede. Echilibrează-ți planurile de forță și nu-ți mai bate capul să demonstrezi lumii nimic. Mai bine răstoarn-o și fă-o să ți se supună.

Categories
Blog

    5 comments already | Leave your own comment

  1. Marilena

    4/27/2014 | 12:12 pm Permalink

    Mika, ia-o ca pe o oportunitate de largire a grupului. In serialele americane formula e de 4, nu de 2! :)

    Respond to this comment

    • 4/27/2014 | 7:21 pm Permalink

      :))) hei, gand la gand!
      Tocmai ce-am largit azi grupul! Stii, mie imi place sa ma “gatesc” putin si apoi sa ies. Asa incat, n-am avut incotro si-am gasit si eu o alta companie :)))

      Super, ma declar multumita. Usor, cred ca o sa-i las in urma pe toti cei care fac parte din trecut. Cat timp ma am pe mine, ce mai coneteaza restul?

      Daca eram mai aproape te scoateam la mall!!!
      Dar cine stie, poate vara asta dau o fuga la tine :)))

      Respond to this comment

  2. 4/26/2014 | 9:51 pm Permalink

    Cat de bine le spui tu, Marilena draga!
    Astazi a fost zi de odihna, dar eu am robotit toata ziua prin casa. Acum de o jumatate de ora am terminat treaba, m-am asezat la calculator, ti-am devorat articolul (ca toate celelalte dealtfel, pentru care-ti multumesc) si, astept sa sune sotul meu sa merg sa-l aduc acasa pentru ca el se relaxeaza, joaca table cu un amic.
    Dar am decis sa nu ma duc, hehehe…

    Respond to this comment

  3. 4/26/2014 | 8:24 pm Permalink

    Marlene, e asa bine sa ai o prietena. Eu am una de cinci ani, m-a ajutat sa trec prin momentele grele, m-a scos din mediul meu trist, m-a ascultat, m-a tras la terase, la soare, la lumina, m-a sfatuit sa uit…

    Dar, si aici e ca intr-un cuplu. O ALTA s-a tot bagat si mi-a “curtat-o” :)))) pana a reusit sa schimbe un pic lucrurile. Eu n-am nimic de zis, dar imi lipseste cand vad ca nu mai suna ca altadata si daca sun eu, poate nu raspunde, poate e deja la terasa, la soare, scoasa de fiinta aceea…

    Am plans, seri bune, dar nu i-am spus niciodata nimic. Atat timp cat ii este bine in compania aceea si o vad vesela…

    Asta m-a facut insa sa reflectez la mine. Mereu, intr-o relatie, eu sunt cea care plange. Eu raman pe pozitia stiuta iar partenerul gaseste ceva nou.
    O fi problema la mine!

    Respond to this comment

  4. Cancel comment

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    *



    You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>