Al treilea act
Am vrut sa fiu artista… canta Olimpia Panciu, cand eram eu foarte mica. Si eu, dupa ea.
Mai tarziu au venit cei 4 ABBA cu Thank you for the music si ciuleam urechea sa prind versul acela mi-nu-nat, in care Agnetha, idolul meu dintotdeauna si de pretutindeni, marturisea cu emotie:
I was a dancer before i could walk,
I began to sing long before i could talk….
Si-am continuat sa visez, pana am descoperit teatrul si m-am indragostit iremediabil. Si-am vrut sa fiu si actrita, o vreme.
Mai cu seama actrita am vrut sa fiu, dar nu ca sa ma joc, nu am privit si nu
Cei mai dezinvolti – actorii!
Cei mai dezinvolti – actorii!
Cu manecile suflecate
Cum stiu ei sa ne traiasca!
N-am vazut niciodata un sarut mai perfect
Ca al actorilor in actul trei,
Cind incep sentimentele sa se clarifice
Moartea lor pe scena e atat de naturala,
Incat, pe langa perfectiunea ei,
Cei de prin cimitire,
Mortii adevarati,
Morti tragic, odata pentru totdeauna,
Parca misca!
Iar noi, cei tepeni intr-o singura viata!
Nici macar pe-asta n-o stim trai.
Vorbim anapoda sau tacem ani in sir,
Penibil si inestetic
Si nu stim unde dracu sa ne tinem mainile.
Oricât ar părea de sinistru şi de neverosimil, în casa unor vecini din copilărie
Recent Comments