Lumea tiganilor
Gherghinei, în timp ce-și întindea rufele la uscat, porcii lăsați liberi prin curte îi mâncaseră bebelușul nou-născut, care dormea într-o covățică. Gherghina înnebunise de durere. Rătăcea pe străzi mormăind ca un animal, iar copiii o vânau, aruncând în ea cu pietre.
Cititi tot, aici: Lumea tiganilor
La margine de București
De câte ori mă întorc pe strada pe care am crescut trăiesc aceeași senzație, pe care trebuie să fi trăit-o Gulliver ajuns în Lilliput. Simt că invadez cu călcătura mea uriașă un univers delicat, perfect conservat într-o buclă a timpului: vremea copilăriei mele.
Este inexplicabil, fiindcă locurile s-au schimbat mult, s-au ridicat în unele locuri vile cochete, cu cel puțin un nivel mai înalte decât fostele căsuțe de mahala bucureșteană și care domină acum peisajul aproape gata prefăcut în “cartier rezidential”.
Eu am crescut “la margine de mahala” și nu mi-e rușine s-o recunosc, dimpotrivă. Era un univers patriarhal acolo, cu totul special, evocat splendid, nostalgic, de cântecele lui
Recent Comments