Cartea sau filmul?
Viața și o conjunctură fericită m-au adus o dată, o singură dată (genul acesta de întâmplări fac parte din categoria miracolelor, iar miracolele pot fi ușor identificate de coincidențe prin faptul că nu se repetă și nu sunt întâmplătoare) față în față cu un personaj cu aură de legendă pentru mine: Tudor Caranfil.
Întâlnirea s-a produs la un eveniment care ar fi putut fi catalogat drept monden, fie și fiindcă puteai pleca de-acolo cu niște selfie-uri mortale cu vedete.
Faptul că un guru al cinematografiei acceptă să schimbe câteva impresii cu o admiratoare a sa, care nu se declară cinefilă, dimpotrivă, recunoaște că mai întâi
Dreptul de a judeca
“Nu-i bine să judeci”, așa se spune. Dar a judeca nu înseamnă neapărat a pune la zid, a emite asupra acțiunilor cuiva o părere bazată exclusiv pe experiențele tale de viață. Și nu înseamnă că ești obtuz, închistat în prejudecăți, nu înseamnă că te erijezi în Curte Marțială, că dai sentințe și condamni ca și cum tu ai fi deținătorul adevărului absolut.
A judeca mai înseamnă și a gândi, de fapt cred că acesta este sensul de bază. Înseamnă a fi de părere, a socoti, a raționa.
Ni se cere să fim toleranți, să rămânem neutri, să nu avem opinii și
Recent Comments