Marilena Guduleasa

Nu prea ştiu de ce-ţi scriu. Simt că am mare nevoie de o prietenie căreia să-i încredinţez nimicurile ce mi se întâmplă…. Poate că îmi scriu chiar mie. (Antoine de Saint Exupery)

Cervantes

d.quixote
E un fir subțire, ca de sârmă oțelită, între renunțare și încrâncenare, deși aparent ele sunt extremele, iar la mijloc ar trebui să se lățească un câmp semantic cât toate zilele, plin de nuanțe. Ori abandonezi, ori te agăți ca scaiul. Ori refuzi, ori accepți. Ori te zbați, ori te dai bătut. Ori lupți, ori capitulezi.
În toiul și în iureșul vieții, totul se arată, atunci când te afli în pragul unei decizii, în alb sau negru. Infinitele tonuri de gri încep să apară atunci când îți iei răgazul de a cumpăni cât de mult, sau de puțin, a meritat să urmezi o cale sau alta.
Normal că

Continue Reading

Cartile care ne-au facut oameni

 carti

M-am prins în leapșă, deși nu-mi place. La alergat n-am fost bună niciodată. Dar mi-am zis că o să fie ușor, o leapșă virtuală nu cere abilități de  atlet, doar îți pune mintea la contribuție.

“Numește 10 cărți” suna provocarea și am acceptat-o. Am făcut o listă sumară și evident nedreaptă, care spune câte ceva despre mine, totuși.

Unii au refuzat-o, pe motiv că “nu pot alege”, că “toate cărțile…”, că “fiecare în parte…”, că “e o prostie”. Normal că e greu să alegi și că lista e vie, se schimbă de la un moment la altul, în funcție și de starea de spirit. Normal că, obligat să te

Continue Reading