Este simplu sa fii fericit, dar este greu sa fii simplu
Sunt veșnic nemulțumită de mine. Recunosc. Știu mereu că aș fi putut mai mult și mai bine. Mă las deturnată de tot felul de nimicuri, care într-un mod aberant și exasperant ajung să conteze pentru câteva clipe (pot fi ore, zile, chiar ani) enorm pentru mine și să mă determine să las totul baltă și să-mi pierd concentrarea. Apoi mi se ia pâcla de pe creier și ceața de pe ochi și nu mă mai înțeleg nici eu, pe mine, de ce, cum, ce mi s-a întâmplat. Revin și fac ceea ce trebuia făcut de la bun început, îmi blestem năravul, mă simt descurajată de timpul pierdut, cad în depresii
Baloane de sapun
Ne temem foarte tare să nu ne ratăm și avem impresia că trebuie să tragem tare pentru asta, să muncim până ne sar capacele, “să facem carieră”. Mamă, ce tare mă scoate din sărite expresia asta demonetizată! (Sau demonizată, nu știu). Eu cred că o carieră înseamnă să faci gaură-n cer, să vii cu ceva nemaivăzut și nemaiauzit în domeniul în care cu onor activezi, în profesia ta, aia care te-a ales ea pe tine, nu cea pe care ai ales-o tu, fiindcă era la modă sau “se cerea” pe piața muncii (altă expresie dătătoare de draci).
Dacă ai reușit să te cațeri într-o funcție nu
Recent Comments