Marilena Guduleasa

Nu prea ştiu de ce-ţi scriu. Simt că am mare nevoie de o prietenie căreia să-i încredinţez nimicurile ce mi se întâmplă…. Poate că îmi scriu chiar mie. (Antoine de Saint Exupery)

Totul va fi bine

totul va fi bine

De la o vreme, mai tot ce mi se întâmplă este, ori fantastic de bun, ori inimaginabil de rău. Cele bune sunt în mare măsură așteptate îndelung și mă surprind obosită, suspicioasă, blazată. E nevoie de un efort de common sense ca să le apreciez la justa lor valoare. Nu compensează răul, nu se pot măsura cu el.
2016 a fost un an al marilor încercări, al marilor pierderi, al marilor spaime, al marilor confruntări cu propriile limite. Omenești.
Sunt încă Acolo, la granița dintre fericire și tristețe. Optimism și deznădejde. Spaimă și încredere.
Dar Sunt. Toți ai mei, nemăsurat de dragi, Sunt. Suntem.
Trebuie să

Continue Reading

Mai mult zoon decat politikon

POLITICAL BESTIARYNu mi se pare deloc ok să votăm Neamțul, Femeia sau să dăm vot negativ cuiva pentru că are un coeficient de mutră scăzut. E tot un fel de discriminare pozitivă și nu cred că, atunci când vine vorba despre discriminare, putem face o asemenea separare: bună sau rea, neagră sau albă.

sursa foto: Valeriu Mladin, Political Bestiary

(Textul întreg, pe Catchy.ro. Click aici!)