Inca mai cred
Mi-am dorit lucruri simple și aparent la îndemâna oricui, iar planurile mele de viață nu s-au bazat pe strategii complicate. Am căutat echilibrul și mi-am desenat dinainte drumul drept, pe care l-am înnobilat, grație înclinațiilor mele de artist naiv, cu idealuri fanteziste, îngreunându-mi singură parcursul.
S-a dovedit că cel mai complicat este să refuzi compromisul, scurtătura, potul plătit pentru ușile care se deschid prin efracție. Aceleași uși pentru descuierea cărora eu a trebuit să-mi însușesc abilități de lăcătuș, să muncesc din greu ca să le pricep mecanismul interior, ori să le fabric singură cheile potrivite. Nu știi niciodată ce se poate ascunde, însă, în spatele unei uși ferecate, iar faptul că
Pacatul modestiei
E tipul care aproape că reușește să-și atingă ținta, cel care – imediat în urma învingătorului – se apropie cel mai mult de linia de finish, fără să reușească totusi să treacă primul de ea. E tenace și nu își pierde speranța. Continuă să creadă că vina – dacă există o vină – îi aparține în totalitate. Își închipuie, cu fiecare semi-ratare – nu poți numi locul II un eșec, decât pe jumătate – că și-a învățat lecția și că data viitoare, mereu data viitoare, va ști, dacă nu să fie cel mai bun, măcar să păcălească soarta.
Îl înving emoțiile și neîncrederea. În sinea lui, oricât de mult
Recent Comments