Marilena Guduleasa

Nu prea ştiu de ce-ţi scriu. Simt că am mare nevoie de o prietenie căreia să-i încredinţez nimicurile ce mi se întâmplă…. Poate că îmi scriu chiar mie. (Antoine de Saint Exupery)

Dragostea e una

costică-acsinte

I-a fost foarte teamă o vreme că s-ar putea îndrăgosti încă o dată, de-un altul. Știa atât de bine că atunci nimic n-ar mai fi putut-o îndupleca. Că ar fi trebuit să plece ca trasă de-un fir nevăzut, ca sub puterea unui blestem. Și i-ar fi părut atât de rău, pentru toți anii petrecuți împreună, pentru fărâma aceea de viață a lor, risipită precum cenușa unui mort dintr-o urnă spartă.

(Foto: Costica Acsinte)

… citiți  pe Catchy.ro

Love and marriage

love and marriage Am auzit multe păreri, unele solid argumentate, că viaţa în doi te-ar depersonaliza. Că obişnuinţa de a gândi din perspectiva celuilalt ar ajunge în timp o a doua natură, potrivnică înclinaţiilor tale fireşti, opusă nevoilor şi năzuinţelor tale. Că viaţa ta s-ar împărţi în “înainte” şi “după”, iar “înainte” ar putea însemna o cu totul altă persoană, liberă, independentă, în timp ce “după” n-ai mai avea vlagă şi instincte proprii de supravieţuire. Că dragostea ar fi o boală, un dezechilibru funcţional din care, netratat la timp, ai putea ieşi stigmatizat pe veci, purtând în contorsionările şi răsucirile spiralei tale genetice o malformaţie pe care să o perpetuezi transmiţând-o

Continue Reading