Marilena Guduleasa

Nu prea ştiu de ce-ţi scriu. Simt că am mare nevoie de o prietenie căreia să-i încredinţez nimicurile ce mi se întâmplă…. Poate că îmi scriu chiar mie. (Antoine de Saint Exupery)

Cum sa-ti gasesti jumatatea

urme-pe-nisip
Un trainer american (nu i-am reținut numele) care cu asta se ocupă: antrenează femeile deștepte, independente, cu cariere de succes, nici prea tinere nici prea în vârstă (dar singure) să-și găsească un partener – pe care îl numește standard Marea Dragoste – identifica trei pași pe care să-i urmăm, dacă dorim ca în șase luni (maxim un an) să îngroșăm rândurile celor confortabil instalate într-o relație stabilă, pe termen nelimitat și cu traseu dinainte stabilit via Starea Civilă.

Oamenii sunt ca și taxiurile – spunea ea: cele libere au un beculeț aprins. Trebuie, așadar, să aprindem beculețul. Nu ne spunea și cum, o afacere presupune clienți interesați

Continue Reading

Fiti pretentioase, doamnelor!

 Kevin-Costner

Nu sunt nici mofturoasă, nici vreo fițoasă. Dar am știut întotdeauna ce vreau.

Și-am vrut așa:

 Să nu fie nici frumos și infatuat ca Narcis, dar nici vreun Quasimodo complexat.

Nici infantil, nici îmbătrânit înainte de vreme.

Nici aventuros până la extrem, nici banal.

Nici fidel din lipsă de opțiuni, nici adulterin din viciu.

Nici cu capul în nori, nici un goblin înfundat în calcule complicate de buget.

Nici leșinător de romantic, nici dur până în fibra osoasă.

Tolerant, dar nu din lipsa principiilor. Principial, dar nu absurd.

Să iubească florile, copiii și puii de animale.

Continue Reading

We used to be much more

love-story

“You used to be much more…”muchier.” You’ve lost your muchness.”
Lewis Carroll, Alice in Wonderland

Textul de vineri al lui Alecu Racoviceanu: „Nu e de-ajuns să iubești și să fii iubit, dar e bine!”

E bine și-așa rău. Dar cum poate fi rău, dacă totuși e bine?

Așa ceva nu se poate explica. Dacă ai fost îndrăgostit și-a trecut, să fie oare iubirea convalescența îndrăgostirii? Faza de platou în care simptomele se atenuează, nu dispar cu totul, iar funcțiile vitale încep, încetul cu încetul, să revină la parametrii considerați „normali”?

Lăsați-mă să cred că dragostea nu se vindecă, se cronicizează. Că înveți să trăiești cu

Continue Reading

Remain in silence

truth“Aș vrea să spun și nu pot.”
Avea douăzeci de ani și era pe moarte. Lumea spunea că ar fi fost o epidemie de sinucideri printre tineri, un fel de efect de domino. Morți în serie, fără justificări aparente. Inutil să-i blamezi, că s-au lăsat striviți atât de curând de mizeria unei lumi în derivă, înainte de a-și epuiza toate resursele de autoapărare, de supraviețuire.
Sinuciderea nu e un act de curaj, pentru cei care încă mai speră. Doar pentru ei poate fi considerată o abdicare. Ceilalti știu că nu pot schimba lucrurile, nu le pot schimba decât, cel mult, pentru ei, și-atunci ce rost ar mai avea? Ce

Continue Reading