Totul va fi bine!
Toată această poveste a izolării ar fi trebuit să fie despre introspecție, despre (auto)evaluare, despre detoxifierea spiritului. Să luăm partea bună a lucrurilor, în timp de golim relaxat partea plină a paharului.
În fond, în vremurile pe care le trăim la ceas de pandemie, nu putem vorbi la modul serios despre izolare. Suntem, doar, în contact permanent cu tot restul lumii. Ajunge să ai la dispoziție un device oarecare, nici măcar excesiv de smart și nu mai ești singur nicio clipă. Ești chiar incomparabil mai anturat în online decât în viața reală, unde numărul de prieteni (real și el) este unul cu cel mult două
Tipuri de reactii
Se iau doi indivizi, dotaţi cu oareşce minte şi oareşce orgoliu personal, pe post de reactanţi. Se amestecă bine unul în viața celuilalt. Împărtăşesc secrete teribile, gen „Ştiu ce-ai făcut ast’vară”. Se ia timpul petrecut împreună drept catalizator al relaţiei şi se obţine o legătură instabilă.
Se schimbă condiţiile de reacţie. Legătura se desface. Are loc o explozie de ură.
Se încearcă noi catalizatori. Reactanţii sunt convinşi să se amestece (din nou) schimbând condiţiile şi conjunctura. A se încerca un catalizator puternic emoţional, vezi naştere, nuntă, înmormântare. Viteza de reacţie creşte direct proporţional cu intensitatea emoţiei. Reactanţii se îmbrăţişează duios. Compus rezultat delicat şi fragil. Precaut instabil. Orgoliul se transformă
Vrei sa fii liber/a ca sa ce?
Clișeul “second thoughts” își găsește materializarea (mai des în pelicule romantice, mai rar în viață) în scena fugii de la altar. De fapt, nu cunosc prea multe cazuri, doar unul, în care n-a fugit propriu-zis de la altar, slujba s-a oficiat, dar noaptea nunții n-a mai a avut loc, fiindcă proaspăta nevastă a dat bir cu la fel de proaspătul naș. Au trăit fericiți până n-am mai auzit nimic de ei.
În afară de încărcătura dramatică nu văd sensul unei asemenea răzgândiri de al doișpelea ceas. O nuntă în zilele noastre presupune ceva timp, ceva pregătiri, ceva investiții. Implică o grămadă de lume. Ai timp să-ți vină
Sfintii nu pot pactiza cu diavolii
Primim ce merităm, chiar dacă plata pentru faptele noastre, bune sau rele, se lasă uneori atât de mult așteptată, până când practic nici nu mai contează, ori cu greu mai putem pune lucrurile laolaltă, încât fapta să se potrivească cu răsplata.
Dar polițele trebuiesc semnate, mai devreme sau mai târziu, în original. Lecțiile trebuiesc învățate, faptele asumate.
Posibil ca replica să nu ne fie dată direct și personal, uneori se poate întâmpla să deducem, din ce se întâmplă în jurul nostru, că ne este servita prin învăluire, ca avertisment.
Suntem legați unii de ceilalți, prin nevăzute și nebănuite fire și tot așa cum ar fi o nesăbuință să ne
Hey, you!
“…out there in the cold
Getting lonely, getting old, can you feel me?”
Am ajuns la concluzia că mare parte din relaţiile mele “de-o viaţă” au rezistat în timp, nu fiindcă mi-ar fi plăcut extraordinar de mult cum au evoluat persoanele respective, ce-au devenit ele, cât pentru că eu le-am înregistrat în memoria mea afectivă în cea mai bună, mai pură, mai inocentă versiune a lor: cea din copilărie sau din adolescenţă.
Într-un fel absurd şi irevelant îmi iubesc prietenii fiindcă am crescut împreună, iar când îmi fac câte-o nefăcută mă gândesc la ei ca la copiii care-am fost şi-i iert pentru
Micuțele bârfitoare
Veneam de la școală mai demult cu fiică-mea și cu o colegă de clasă, care avea același drum cu noi. Ele două pe bancheta din spate a mașini, eu la volan.
- Ai auzit-o, tu, pe aia ce zicea? Că are vilă cu piscină și lănțișor de aur de 24K? Pfui, și ea e o sărăntoacă, am fost cu ea la grădiniță și știu eu mai bine. Stă la bloc și n-are nici mașină.
Continuarea, pe Catchy.ro.
Baloane de sapun
Ne temem foarte tare să nu ne ratăm și avem impresia că trebuie să tragem tare pentru asta, să muncim până ne sar capacele, “să facem carieră”. Mamă, ce tare mă scoate din sărite expresia asta demonetizată! (Sau demonizată, nu știu). Eu cred că o carieră înseamnă să faci gaură-n cer, să vii cu ceva nemaivăzut și nemaiauzit în domeniul în care cu onor activezi, în profesia ta, aia care te-a ales ea pe tine, nu cea pe care ai ales-o tu, fiindcă era la modă sau “se cerea” pe piața muncii (altă expresie dătătoare de draci).
Dacă ai reușit să te cațeri într-o funcție nu
Recent Comments