Marilena Guduleasa

Nu prea ştiu de ce-ţi scriu. Simt că am mare nevoie de o prietenie căreia să-i încredinţez nimicurile ce mi se întâmplă…. Poate că îmi scriu chiar mie. (Antoine de Saint Exupery)

Cu Hlestakov, inainte!

KUltimul articol al lui Andrei Pleșu de pe blogurile Adevărul m-a dus cu gândul la scena finală din Revizorul, lui Gogol. Tot mai des în ultima vreme îmi vin în minte scene și replici din piesa aceasta, pe care o consider mai actuală ca oricând, chiar mai actuală și decât Scrisoarea pierdută a lui Caragiale sau … Escu, a lui Tudor Musatescu.
Poate fiindcă asemănările sunt mult prea evidente, ca să te mai miri cum ficțiunea și-a croit calea către realitate. Cum este săltat Cațavencu și turnat la hârdăul lui Petrache, ca să facă loc unui candidat și mai corupt, pe care or să-l voteze niște cetățeni

Continue Reading