Marilena Guduleasa

Nu prea ştiu de ce-ţi scriu. Simt că am mare nevoie de o prietenie căreia să-i încredinţez nimicurile ce mi se întâmplă…. Poate că îmi scriu chiar mie. (Antoine de Saint Exupery)

In memoriam

antes_de_poner_nadaAm tot așteptat zilele astea să se întâmple ceva. Nu am așteptat un miracol, nu mai cred în genul ăsta de întâmplări “ from beyond”. M-am asigurat că nu e o glumă proastă și cam atât. Am înțeles și am refuzat să mai caut și să mai aflu “amănunte”. N-ar fi făcut nicio diferență.

Dar am așteptat să se întâmple totuși ceva. Ceva semnificativ. Cum ar fi, să se oprească măcar pentru o secundă timpul în loc. Să încremenească totul, să se aștearnă tăcerea consternată, lumea să împietrească, să aud scrâșnet de frâne, de fiare, să se întunece cerul.

Nu s-a întâmplat nimic. Niciun cutremur, niciun suspin

Continue Reading